Tonele de gunoi, inclusiv sticle de plastic, anvelope uzate și frigidere, au transformat un râu cunoscut pentru culoarea smaraldului și peisajul excepțional într-un depozit plutitor.
Râul Drina din Vișegrad în est Bosnia Herţegovina a rămas plin de gunoaie după vreme ploioasă.
Deșeurile provenite de la haldele de râu prost reglementate s-au acumulat în spatele unei bariere din râu, lăsând un vast covor de poluare care se întinde pe toată lățimea apei.
Butoaie ruginite, aparate electrice, lemn de plutire și alte gunoaie colectate de râu de la afluenții săi au fost toate prinse de gardurile instalate de o hidrocentrală bosniacă la câțiva kilometri în amonte de barajul său.
Activiștii de mediu spun că blocarea rezultată a transformat orașul într-un depozit regional neoficial.
Ploile abundente și vremea extrem de caldă săptămâna trecută au făcut ca multe râuri și pâraie să se reverse în Bosnia, Serbia și Muntenegru, inundând zonele înconjurătoare și forțând zeci de oameni să părăsească casele lor.
„Aflux mare de deșeuri”
Temperaturile au scăzut în multe zone vineri, deoarece ploaia s-a transformat în zăpadă.
Nu este prima dată când zona este umplută cu deșeuri, aceeași situație survenind și în 2021, punând în pericol ecosistemul local și sănătatea oamenilor.
Dejan Furtula, de la grupul de mediu Eko Centar Visegrad, a declarat: „În ultimele zile am avut o mulțime de ploi torenţiale și inundații și un aflux uriaș de apă din [the Drina’s tributaries in] Muntenegru care acum, din fericire, cedează.
„Din păcate, afluxul uriaș de deșeuri nu s-a oprit”.
Râul Drina – care are o culoare verde intens datorită solului calcaros și este adesea bucurat de căpriori – curge 346 km (215 mile) din munții din nord-vestul Muntenegrului prin Serbia și Bosnia.
Aproximativ 10.000 de metri cubi (mai mult de 353.000 de picioare cubi) de deșeuri au fost colectați în spatele barierei în ultimele zile. Aceeași cantitate a fost luată din acea zonă a râului în ultimii ani.
Daunator sanatatii
Eliminarea deșeurilor ar putea dura până la șase luni și va ajunge la groapa de gunoi.
Furtula a spus că depozitul local de gunoi „nici măcar nu are suficientă capacitate pentru a face față [the city’s] deseuri municipale. Incendiile din groapa de gunoi ard mereu”.
El a numit condițiile de acolo „nu doar un pericol imens pentru mediu și sănătate, ci și o mare jenă pentru noi toți”.
Trei ani și jumătate de război brutal din anii 1990, care s-a soldat cu 100.000 de vieți, a părăsit Balcanii rămânând în urma Europei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al mediului.
În ciuda cererii de aderare la Uniunea Europeană și a adoptării unora dintre legile și reglementările UE, țările din regiune au făcut puține progrese în construirea unor sisteme eficiente și ecologice de eliminare a deșeurilor.
Pe lângă poluarea fluvială, multe țări din Balcanii de Vest se confruntă cu niveluri extrem de ridicate de poluare a aerului, unele orașe fiind printre cele mai poluate de pe planetă.
Sursa: worldnewsera.com