Lumea artei marchează dispariția lui Yayoi Kusama, artista vizuală cunoscută drept „regina bulinelor”, care a murit pe 14 august, la vârsta de 97 de ani. Decesul a fost confirmat printr-un comunicat oficial al companiei sale.
Născută în 1929, la Matsumoto, Yayoi Kusama și-a construit una dintre cele mai recognoscibile identități vizuale din arta contemporană. Publicul a asociat-o de-a lungul timpului cu bulinele, oglinzile și camerele imersive, elemente care au trecut din spațiul muzeal în imaginarul unei generații mai tinere.
Traiectoria ei s-a schimbat decisiv în 1958, când a plecat la New York pentru a se desprinde de un mediu familial conservator. Mutarea a dus-o în centrul avangardei americane. În copilărie, artista a început să aibă halucinații vizuale cu modele repetitive, iar aceste imagini au devenit ulterior baza operei sale. Le-a transpus în artă pentru a le putea suporta și controla.
În anii ’60, Kusama s-a impus la New York prin seria de pânze „infinity net” și prin „sculpturile moi”. Acolo s-a conturat și semnătura vizuală care a făcut-o inconfundabilă. În aceeași perioadă, artista și-a acuzat contemporanii, inclusiv pe Andy Warhol, că i-au preluat ideile fără să-i acorde credit.
Dincolo de atelier, Yayoi Kusama a împins limitele și în spațiul public. A organizat festivaluri ale corpului cu modele nud pictate cu buline și i-a scris președintelui Richard Nixon, căruia i s-a oferit să se culce cu el dacă oprește Războiul din Vietnam. În 1968 a pus în scenă prima „nuntă homosexuală” din New York. Tot atunci a protestat față de invadarea Cehoslovaciei, spălând un steag sovietic în fața sediului ONU, potrivit Bravonet.
Opera ei a depășit de mult granițele muzeelor. Lucrările cu buline, sculpturile și instalațiile imersive, inclusiv „Infinity Rooms”, au ajuns în marile muzee și au atras un public uriaș. Parcursul ei a legat obsesia, halucinațiile și revolta de o expresie vizuală imediat recognoscibilă.
Yayoi Kusama a rămas una dintre cele mai cunoscute artiste contemporane din lume. Estetica ei a fost recunoscută atât de lumea artei, cât și de publicul care a descoperit-o într-o fotografie sau într-un clip scurt. După moartea confirmată pe 14 august, rămâne în urmă o semnătură vizuală clară: bulina dusă până la capăt, din pânză în sculptură și din muzeu în cultura pop.
