Biroul procurorului șef al Peruului a anunţat Acesta va lansa marți o anchetă de „genocid” și „crimă” împotriva președintelui de stânga Dina Boluarte, a premierului său Alberto Otárola și a altor membri ai cabinetului său.
Ancheta provine din acțiunile guvernamentale ca răspuns la un val de violențe mortale de stânga din țară, ca răspuns la înlăturarea și arestarea fostului președinte comunist Pedro Castillo, care a încercat să dea o lovitură de stat pentru a preveni depunerea lui anul trecut. Boluarte a fost vicepreședinte al Castillo.
Revoltele care cer revenirea lui Castillo la putere au lăsat până acum 47 raportat morți și au provocat economia peruană pierde aproximativ 1,2 miliarde de sol peruvieni (315,1 milioane USD).
„Ancheta se referă la presupusele infracțiuni de genocid, omucidere calificată și vătămări grave, comise în timpul demonstrațiilor din lunile decembrie 2022 și ianuarie 2023 în regiunile Apurímac, La Libertad, Puno, Junín, Arequipa și Ayacucho”, a spus procurorul. birou într-un anunț postat pe Twitter marți seara.
Ancheta preliminară se bazează pe presupusele infracțiuni de genocid, omucideri certificate și vătămări grave, comise în timpul demonstrațiilor din decembrie 2022 și ianuarie 2023 în regiunile Apurímac, La Libertad, Puno, Junín, Arequipa și Ayacucho.
— Ministerio Público (@FiscaliaPeru) 10 ianuarie 2023
Anunțul procurorului vine după Peru expert este mai mortal zi de revolte, în care 18 persoane au fost ucise și 73 au fost rănite luni în orașul Juliaca, Puno. Printre morți un polițist și un copil. Revoltă ars ofițerul, identificat drept José Luis Soncco Quispe, în viață în interiorul vehiculului său de poliție.
Ancheta de „genocid” împotriva lui Boluarte este rezultatul revoltăților care acuză poliția de violență împotriva lor.
Evenimentele care au avut loc luni în orașul Juliaca au determinat guvernul din Peru să facă acest lucru a impune un stațion de noapte de trei zile în regiune.
Situația politică deformată recentă din Peru, care a dus până acum la un total de șase președinți în ultimii șase ani, a deschis un nou capitol după arestare și rechizitoriu din Castillo în decembrie.
Poliția antirevoltă a alergat în timpul confruntărilor cu susținătorii președintelui demis Pedro Castillo în fața Congresului la Lima, Peru, duminică, 11 decembrie 2022. (AP Photo/Martin Mejia)
Castillo, care a fost ales în 2021 într-un conflict controversat alegereîncercase să rămână la putere prin eșec propria lovitură de stat („auto-lovitură”), încercând să dizolve Congresul națiunii chiar înainte ca acesta să fie programat să efectueze un vot de demitere împotriva lui. Dizolvarea Congresului ar fi împiedicat demiterea lui. În schimb, poliția l-a arestat pentru fapte neconstituționale, iar Congresul l-a deposedat oficial de președinție.
Castillo este în prezent servire 18 luni în închisoare preventivă și este acuzat de „răzvrătire” și conspirație în vederea abuzului de autoritate, riscând posibil între zece și 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Dina Boluarte, care a fost vicepreședintele lui Castillo, a depus jurământul ca noul președinte al Peruului după arestarea lui Castillo.
Castillo a fost arestat imediat pornit un val mortal de revolte care cer eliberarea lui în diferite regiuni ale țării, regiunea de sud Puno fiind una dintre cele mai afectate.
Protestatarii sunt susținuți de simpatizanții fostului președinte marxist și de aliații din regiune, inclusiv de alte guverne regionale. Autoritățile peruane au denunţat prezența stângilor străini care ar fi intrat în Peru pentru a incita revoltați și pentru a promova separatismul în Puno. Un grup de parlamentari peruani l-au acuzat oficial pe fostul președinte bolivian de extremă stângă, Evo Morales, că a inițiat proteste cu intenția de a anexa Puno la Bolivia.
Fostul președinte bolivian Evo Morales susține o conferință de presă cu privire la respingerea planului său de a candida la funcția de senator la Buenos Aires, unde locuiește, Argentina, vineri, 21 februarie 2020. (AP Photo/Natacha Pisarenko)
Marți Congresul Peruan acordat un vot de încredere în prim-ministrul Alberto Otárola și cabinetul său, ca parte a unui proces obligatoriu stabilit în constituția națiunii, după ce au trecut 30 de zile de la preluarea mandatului unui nou guvern. Eșecul de a primi un vot de încredere ar fi forțat imediat guvernul peruan să adune un nou cabinet.
În cadrul evenimentului, Otárola a răspuns criticilor unor parlamentari cu privire la presupusa utilizare excesivă a forței împotriva revoltăților de stânga.
„Suntem încrezători că investigațiile care urmează să fie efectuate vor respecta procesul echitabil și dreptul la apărare al trupelor”, a spus Otárola, afirmând că responsabilitatea sa este să „atingă pacea și liniștea pentru [Peru’s] 33 de milioane de locuitori”.
Începând de miercuri, revoltății Continuă a bloca străzile. Autoritățile au documentat peste 300 de ofițeri de poliție răniți de când au început protestele în decembrie. Marți seara, un grup de aproximativ 300 de protestatari din cartierul Chamaca copleşit un autobuz care transporta ofițeri de poliție, forțând ofițerii să evacueze vehiculul înainte ca protestatarii să-i dea foc.
Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului a Organizației Statelor Americane (CIDH) a anunţat luni că va trimite o delegație în Peru între 11 și 13 ianuarie pentru a observa situația drepturilor omului în națiunea sud-americană, în urma valului de revolte violente de stânga în curs. Președintele Dina Boularte întâlnite Miercuri dimineață cu delegația CIDH.
#CIDH începutul vizitei de observație a #Peru în contextul actual. În perioada 11-13 ianuarie, delegația condusă de vicepdte. @StuardoRalon ajuns la Com. @JoelHernandezG se va întâlni cu autorități, victime și familii și diverse sectoare din Lima, Ica și Arequipa #CIDHEnPeru pic.twitter.com/h5nutrJyz2
— CIDH–IACHR (@CIDH) 11 ianuarie 2023
Președintele chilian de extremă stângă Gabriel Boric — care roz în prim-plan în timpul revoltelor de stânga care au avut loc în Chile în 2019 și apoi a trebuit implora cu stânga națiunii pentru a opri revoltele acum că este președinte – și-a exprimat sprijinul față de delegația CIDH, condamnând acțiunile poliției din Peru prin contul său de Twitter marți după-amiază.
„Este inacceptabil și dureros să vezi numărul de oameni care au murit în confruntările cu poliția din sudul Peru. Statul trebuie să protejeze și să respecte întotdeauna drepturile omului”, a scris Boric pe Twitter. „Sprijinul nostru pentru CIDH care va vizita țara pentru a constata situația gravă”.
Este inacceptabil și dureros să vezi numărul de oameni care au murit în contact cu poliția din Peru.
El Estado trebuie să sempre resguardar și respetar los DD.HH.
Nuestro apoyo a la @CIDH că vei vizita țara pentru a vedea situația gravă.— Gabriel Boric Font (@GabrielBoric) 10 ianuarie 2023
Christian K. Caruzo este un scriitor venezuelean și documentează viața sub socialism. Îl poți urmări pe Twitter Aici.
Sursa: internewscast.com
