() – Oamenii din taberele politice opuse merg adesea dincolo de a nu fi de acord unii cu alții și, în schimb, dezumanizează în mod activ oamenii din cealaltă tabără – adică îi consideră mai puțin umani decât cei de partea lor, iar problema poate fi exacerbată în mass-media.
Indivizii pot crede că persoana de la celălalt capăt îi lipsește autocontrolul, aproape ca un animal. Dezumanizarea este adesea legată de un comportament dăunător. Uneori, dezumanizarea ne poate determina chiar să comităm violență împotriva altor persoane pe care le considerăm mai puțin umane.
Dezumanizarea este peste tot în mass-media politică. Ştirile partizane evidenţiază adesea membrii mai extremişti ai celuilalt partid şi promovează animozitatea faţă de persoanele cu care publicul lor nu este de acord.
Aceasta este o problemă pe care cercetătorul Emily Kubin vrea să o abordeze. El a condus recent un studiu publicat în revista Political Psychology, care a analizat cum putem folosi mass-media ca instrument de reducere a dezumanizării.
În studiul său, participanții au fost mai întâi împărțiți în diferite părți, pe baza opiniilor lor cu privire la o problemă controversată.
„De exemplu, politica privind armele. Ești pentru arme sau ești împotriva armelor? Așa că au trebuit să aleagă o parte”, a spus Kubin.
Participanților li s-au oferit apoi articole sau postări pe rețelele sociale de citit care prezentau pe cineva care nu era de acord cu ei cu privire la această problemă. Lectura poate conține o anecdotă personală, un fapt sau ambele.
Să revenim la exemplul politicii armelor. Dacă un participant la sondaj s-ar afla în tabăra împotriva armelor, i s-ar putea prezenta un oponent politic care i-ar explica că sprijină drepturile asupra armelor pentru că a trebuit să folosească o armă în autoapărare în trecut.
Ei ar putea cita, de asemenea, fapte despre cât de des sunt folosite armele pentru autoapărare în Statele Unite; ar putea împărtăși, de asemenea, fapte și experiențe personale.
„Și apoi participanții au avut ocazia să ne spună ce părere au despre acel adversar politic”, a spus Kubin. „Deci cât de toleranți au fost? Deci cât de toleranți au fost cu acea persoană? Cât de uman arăta acea persoană? Cât de dispuși au fost să dezumanizeze acel individ?
Ceea ce a descoperit Kubin este că împărtășirea experiențelor personale și asocierea lor cu fapte reduce dezumanizarea politică și crește toleranța politică mai mult decât simpla împărtășire a faptelor.
Kubin a spus că studiul ar putea avea implicații asupra modului în care mass-media prezintă probleme controversate. Pentru a ajuta la reducerea polarizării, mass-media ar putea face mai mult pentru a evidenția experiențele personale ale oamenilor care dețin anumite funcții și apoi să ofere context pentru acele experiențe cu fapte.
„Împărtășiți o experiență dăunătoare pe care cineva a avut-o și apoi o situați în statisticile cu privire la cât de des se întâmplă de fapt să-și facă adversarii să recunoască, OK, cealaltă parte are motive temeinice pentru care își susțin propriile opinii”, a spus el.
A fost lăsat în afara cercetării dacă experimentul a schimbat mințile oamenilor, a spus Kubin.
„(Asta) nu înseamnă că o să vă cred faptele și să vă răzgândesc cu privire la această problemă”, a spus Kubin.
Experimentul a analizat doar pe termen scurt, așa că nu se știe cât de mult poate dura efectul expunerii oamenilor la experiențe și fapte personale. Dar Kubin a susținut că acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care instituțiile precum mass-media îl încorporează în practica lor obișnuită.
„Dacă le arătăm în mod continuu oamenilor experiențele celeilalte părți cu privire la motivul pentru care își au opinii opuse, fie că este vorba de imigrație, educație sau îngrijire medicală, oricare ar fi problemele, dacă le vedeți în mod constant în mod regulat în timp ce interacționați cu mass-media, eu cred că acest lucru poate duce la efecte mai ample și mai durabile în ceea ce privește opiniile generale față de oponenții politici”, a spus el.
Sursa: internewscast.com
