Dacă ai impresia că banii dispar repede chiar și atunci când veniturile cresc, explicația poate ține de reflexe formate devreme, nu doar de disciplină. Un studiu realizat de cercetători de la Harvard arată că, în jurul vârstei de 25 de ani, obiceiurile financiare ajung suficient de stabile încât pot indica felul în care o persoană își va administra bugetul mai târziu.
Consecința este directă: un salariu mai mare nu schimbă automat relația cu banii. Cercetătorii au analizat istoricul de creditare a sute de mii de persoane din SUA și l-au pus în legătură cu veniturile părinților și cu cartierele în care acestea au crescut. Rezultatul a arătat că tiparul financiar se păstrează chiar și atunci când veniturile cresc semnificativ în timp.
Potrivit Lyla, multe decizii financiare care par greșite sunt, de fapt, reacții emoționale învățate într-un mediu instabil financiar. Aici intră cumpărăturile compulsive, evitarea datoriilor sau cheltuirea rapidă a banilor ca formă de protecție. Jamie Fogel, cercetător la Opportunity Insights și coautor al studiului, citat de Harvard Gazette, a explicat: „Deși nu cunoaștem încă exact mecanismul biologic sau psihologic, este clar că mediul în care crești îți influențează masiv comportamentul financiar la vârsta adultă. Până la 25 de ani, acesta devine atât de stabil încât ne poate spune foarte multe despre felul în care o persoană își va gestiona banii în viitor”.
Mediul în care crește un copil contează mult. Cei care s-au mutat de mici într-o comunitate mai prosperă au preluat comportamentele financiare mai sănătoase din noul cartier. În schimb, cei mutați abia în adolescență au păstrat reflexele formate în primii ani de viață. Ileana Ilie a spus pentru Adevărul: „Comportamentul financiar nu se formează doar prin educație financiară formală, ci mai ales prin expunere repetată la modele de decizie. Un copil nu învață despre bani doar când i se explică ce este economisirea, ci observând cum adulții din jur reacționează la lipsă, risc, datorii, recompensă imediată sau amânarea plăcerii. De aceea, două persoane cu venituri similare pot avea comportamente financiare foarte diferite: una a învățat devreme că banii trebuie organizați, anticipați și protejați, cealaltă poate asocia banii cu stres, impuls, rușine sau supraviețuire de la o lună la alta”.
În viața de zi cu zi, aceste reflexe pot apărea când cineva cumpără ceva pentru a se liniști, amână să verifice o datorie din anxietate sau cheltuiește rapid tot ce intră în cont pentru că viitorul nu pare sigur. Psihologul spune că astfel de reacții nu sunt simple erori, ci comportamente care au avut cândva un rol de protecție.
Când cineva vrea să rupă tiparul cheltuielilor impulsive, primul pas este observația, nu critica. Ileana Ilie recomandă o întrebare directă înainte de o cheltuială: ce simți înainte să cumperi? Uneori este vorba despre o nevoie reală. Alteori, în spate pot sta anxietatea, plictiseala, frustrarea sau nevoia de recompensă rapidă.
Al doilea pas este scoaterea impulsului din ecuație. Aici intră regula de 24 de ore pentru cumpărăturile neesențiale și varianta simplă de a salva produsele în coș fără plată imediată. Psihologii mai recomandă automatizarea economisirii prin reținerea unei sume direct la încasarea salariului. Denisa Zdrobiș, psihoterapeut sistemic, spune că maturitatea financiară apare și atunci când eticheta economiilor se schimbă: nu bani puși deoparte pentru „zile negre”, ci pentru „zile albe”, pentru libertate de alegere și siguranță.
Ca măsură de prevenție timpurie, specialiștii sugerează implicarea tinerilor în decizii financiare simple ale casei, fără a-i încărca însă cu panicile financiare ale adulților. Pentru cei care vor să schimbe ceva acum, pașii practici rămân aceiași: observarea emoției din spatele cheltuielii, o pauză de 24 de ore înaintea cumpărăturilor neesențiale și mutarea economisirii cât mai aproape de momentul în care intră banii.
