Alegerile din garderobă au fost făcute mult timp după instinct, după trend sau după felul în care o piesă arăta pe umeraș. Teoria culorilor readuce acum în centru sistemul celor 4 anotimpuri cromatice, care explică de ce anumite nuanțe luminează chipul, iar altele îl fac să pară șters.
Sistemul împarte paleta personală în patru mari categorii: iarnă, primăvară, vară și toamnă. Fiecare dintre ele are încă trei subcategorii, de la variantele profunde la cele strălucitoare. Punctul de plecare este subtonul pielii. Subtonurile calde, aurii sau măslinii, duc spre primăvară și toamnă. Subtonurile reci, rozalii sau albăstrui, indică vară și iarnă.
Fiecare sezon are o familie clară de culori. Iarna este avantajată de tonuri reci și intense, precum alb pur, negru și culori de bijuterii. Un exemplu menționat este Anne Hathaway. Primăvara cere culori calde și luminoase, cum sunt crem sau somon, în linia asociată cu Blake Lively. Vara se potrivește cu nuanțe reci și estompate, precum mov prăfuit și albastru furtunos, paleta indicată pentru Jennifer Aniston. Toamna merge spre zona caldă și saturată, cu bej, maro espresso și muștar, culorile asociate Zendayei.
Un indiciu rapid pentru identificarea sezonului cromatic ține de contrastul trăsăturilor. Un pas folosit în această încadrare este aplicarea unui filtru alb-negru peste o fotografie făcută în lumină naturală. În felul acesta se observă mai ușor dacă trăsăturile au un contrast mare sau mic, iar acest detaliu ajută la stabilirea categoriei finale.
Metoda nu este nouă. A fost popularizată încă din anii 80 și revine periodic, adaptată gusturilor momentului. Interesul actual vine din promisiunea unei garderobe mai coerente și a unor cumpărături ratate mai puține. Un exemplu oferit de Bravonet vine dintr-o reevaluare făcută de analista de culoare Megan Bentley, cunoscută ca „the Color Countess”. Autoarea unui articol Vogue, considerată inițial un tipar „iarnă”, a fost reevaluată ca tipar „toamnă”, pe baza subtonurilor calde, cum relatează Vogue. Aici apare una dintre confuziile frecvente: cineva poate părea potrivit pentru negru, dar subtonul să indice altă direcție.
Teoria nu ajută doar la alegerea culorilor care avantajează, ci și la combinarea pieselor deja existente în dulap. Sunt patru scheme principale. Monocromatic înseamnă nuanțe ale aceleiași culori. Analog presupune culori vecine pe roata culorilor. Complementar aduce împreună culori opuse, cum sunt roșul și verdele. Triadic folosește trei culori egal distanțate.
Greșelile apar adesea nu doar din alegerea culorii preferate, ci din intensitatea ei. O iarnă poate pierde din strălucire în tonuri prea stinse. O vară poate fi acoperită de nuanțe prea dure. O toamnă cere căldură și profunzime, în timp ce o primăvară arată mai bine în culori luminoase decât în cele grele și închise.
Asta nu înseamnă că o culoare iubită trebuie scoasă din garderobă. Poate fi mutată într-o altă formulă, prin combinații mai potrivite cu restul ținutei. În acest punct, schemele de asociere pot schimba felul în care sunt folosite piesele pe care le ai deja.
Subiectul a adus și o observație din familie. „Slavă Domnului. Se asorta cu mobila mea”, a spus bunica unei prietene despre soțul ei.
