Mulți evită cartofii, pastele sau orezul de teamă să nu ia în greutate, însă Mihaela Bilic, medic nutriționist, atrage atenția asupra unui detaliu simplu de preparare care poate schimba felul în care aceste alimente acționează în organism. Nu este vorba despre o dietă strictă, ci despre faptul că ele pot avea un efect diferit dacă sunt fierte și apoi lăsate să se răcească.
Explicația ține de amidonul rezistent. Acesta se găsește în banane verzi și apare și în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Comparativ cu varianta caldă, aceste alimente consumate reci îngrașă mai puțin, deoarece prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie, având totodată efect prebiotic.
Asta înseamnă că preparate obișnuite precum salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste pot aduce un dublu avantaj. Pe de o parte, rămân preparate ușor de inclus în meniu, iar pe de altă parte contribuie la hrănirea bacteriilor benefice din intestin. Mihaela Bilic a explicat pe Facebook: „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”.
Potrivit Revistaioana, avantajul acestui proces nu ține doar de digestie, ci și de aportul caloric. Mihaela Bilic explică limpede mecanismul: „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”.
Medicul nutriționist a detaliat și ce înseamnă, concret, prebioticele. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
În aceeași idee, Mihaela Bilic subliniază că nu toți carbohidrații trebuie priviți la fel și că unele dintre alimentele eliminate primele din diete pot avea, de fapt, un rol util pentru microbiotă. Ea rezumă astfel: „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”.
Informațiile publicate nu menționează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ce este precizat clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic, iar cartofii, orezul și pastele îngrașă mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.
