Orele lungi petrecute pe telefon sau laptop nu aduc doar o stare de oboseală trecătoare. O analiză BBC, citată de medici, arată că folosirea frecventă a dispozitivelor digitale poate avea efecte concrete asupra coloanei, vederii, pielii, forței musculare și coordonării.
Unul dintre cele mai vizibile efecte este asupra gâtului. În poziția numită „tech neck”, atunci când capul este înclinat înainte pentru a privi telefonul, gâtul poate ajunge să suporte aproximativ 27 de kilograme. Această presiune apasă pe discurile intervertebrale și pe musculatură, ceea ce explică de ce apar dureri de ceafă și de spate chiar și la persoane tinere. Problema nu vine doar din folosirea telefonului, ci și din orele în care corpul rămâne aproape nemișcat la birou. Printre semnalele care nu ar trebui ignorate se numără gâtul înțepenit, umerii ridicați, durerile dintre omoplați, mâinile obosite și ochii care simt nevoia de pauză.
La fel de importantă este și discuția despre vedere. Creșterea numărului de cazuri de miopie nu este pusă direct pe seama privitului în ecrane, ci pe timpul tot mai scurt petrecut în aer liber. Donald Mutti, profesor de optometrie la Universitatea de Stat din Ohio, explică mecanismul astfel: „Lumina naturală stimulează eliberarea dopaminei la nivelul retinei, un proces care contribuie la dezvoltarea normală a ochiului.” Cu alte cuvinte, mai multă lumină naturală poate fi un sprijin real pentru ochi, mai ales pentru cei care își petrec aproape toată ziua în interior. Potrivit Lyla, efectele expunerii îndelungate la ecrane nu se opresc la oboseala oculară, ci influențează felul în care corpul își pierde treptat echilibrul dintre stat jos, ieșit afară și folosirea mâinilor pentru alte activități decât tastatul sau glisatul.
Și pielea poate avea de suferit. Purtarea continuă a ceasurilor inteligente poate favoriza iritații, eczeme și infecții fungice, deoarece sub curea și sub spatele ceasului se poate forma un mediu cald și umed. Roșeața, mâncărimea sau sensibilitatea apărute exact în acea zonă pot fi semne clare că pielea reacționează la umezeală și la contactul prelungit.
Un alt aspect mai puțin discutat este scăderea forței de prindere a mâinii, observată mai ales la tineri. Aceasta este prezentată ca un indicator al stării generale de sănătate și al riscului de deces prematur. Legătura este făcută cu stilul de viață sedentar și cu munca desfășurată mult timp în fața calculatorului. Faptul că degetele lucrează ore în șir pe tastatură, touchpad sau telefon nu înseamnă automat că mâinile rămân puternice.
În cazul copiilor, efectele pot fi și mai sensibile. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor este asociat cu o coordonare mai slabă între ochi și mâini și cu afectarea dezvoltării abilităților motorii fine. Sebastian Suggate, profesor la Universitatea din Regensburg, rezumă clar diferența: „Utilizarea dispozitivelor digitale poate îmbunătăți anumite mișcări specifice, precum atingerea sau glisarea pe ecran, însă există dovezi că dezvoltarea abilităților motorii fine este afectată, mai ales în cazul copiilor.” În plus, o analiză amplă din Marea Britanie recomandă ca bebelușii sub doi ani să nu aibă deloc timp intenționat și regulat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării.
Pe scurt, schimbările mici pot conta mult: mai puțin timp petrecut cu capul aplecat, mai multă lumină naturală, pauze de la ceasul purtat continuu și mai multă mișcare reală. Astfel, disconfortul de azi poate fi oprit înainte să devină obișnuință.
