Guvernul canadian a fost de acord să ia acasă șase femei canadiene și 13 copii deținuți în prezent în lagărele de prizonieri din nord-estul Siriei, potrivit Lawrence Greenspon, avocatul care le reprezintă într-un proces federal.
Cei mai mulți canadieni au fost ținuți în lagăre conduse de autoritățile kurde de la căderea Statului Islamic în 2019. Greenspon a susținut că detenția lor este o încălcare a drepturilor lor constituționale.
Greenspon spune că acordul de repatriere nu include patru bărbați care sunt și candidați.
„Este o veste fantastică pentru familii și, mai important, pentru femeile și copiii care sunt reținuți”, a spus ea.
Greenspon spune că a primit acordul confidențial semnat cu Global Affairs Canada joi dimineață. Acordul cere ca canadienii să revină într-un „cadru de timp convenit de comun acord”, dar Greenspon nu a oferit detalii suplimentare.
Alexandra Bain, fondatoarea Families Against Violent Extremists, este în contact regulat cu cele șase femei pe care guvernul s-a angajat să le aducă acasă.
Ea a declarat pentru CTV News că unele dintre femei s-au căsătorit în Canada înainte de a călători în Siria. Alții s-au căsătorit în timpul războiului civil sirian. Toată lumea are copii.
„Nu cred că sunt periculoși. Cred că sunt oameni răvășiți”, a spus Bain. „Vor doar șansa de a avea grijă de copiii lor și de a-și reconstrui viața.”
Condițiile în care acești canadieni au trebuit să trăiască în lagărele de prizonieri au fost „oribile”, potrivit Leah West, profesor asistent la Norman Patterson School for International Affairs de la Universitatea Carleton, care a călătorit în Siria în 2019.
„La acel moment, acești copii și femei au fost reținuți doar pentru mai puțin de un an”, a declarat el pentru Power Play de la CTV News Channel joi cu Vassy Kapelos. „Și era încă îngrozitor la acea vreme. Condiții de viață improvizate, corturi non-impermeabile pentru orice vreme. Copii care se joacă cu sticlele de apă, în esență copii mici literalmente peste tot sub picioare.
În timp ce era acolo, West a asistat la o revoltă în tabără.
„Un loc în care m-am plimbat și am văzut un număr de copii jucându-se a devenit dintr-o dată o linie de foc”, a spus ea. „Deci au fost condiții cu adevărat atroce și îngrozitoare, care nu erau potrivite pentru niciun copil”.
PRIZONIERI BĂRBAȚI EXCLUȚI DIN ACORDUL DE REPATRIARE
În decembrie, Greenspon și colega avocată Barbara Jackman au susținut în instanța federală că a permite canadienilor să lâncezeze în aceste lagăre și închisori a fost o încălcare a dreptului lor constituțional la „viață, libertate și securitatea persoanei” conform secțiunii 7 a Lucrării.
Între timp, avocații federali au susținut că Canada nu are datoria de a se repatria deoarece nu are o prezență diplomatică în Siria. Cel mai recent raport Human Rights Watch, publicat în decembrie anul trecut, estimează că peste 40.000 de străini, în mare parte copii, rămân în lagăre. Ei sunt supuși focului de artilerie turcească, bolilor și atacurilor violente ale extremiștilor islamici.
Judecătorul Henry Brown evaluează în prezent probele după patru zile de audieri, inclusiv o ședință închisă vinerea trecută, care a inclus informații extrem de secrete de la armata canadiană.
Jackman îl reprezintă pe Jack Letts, unul dintre cei patru bărbați care fac parte din procesul federal. El spune că avocații guvernamentali nu au prezentat nicio dovadă cu privire la motivul pentru care bărbații ar trebui să fie interziși de la deportare.
„(Guvernul) nu a mers în instanță să spună că bărbații sunt periculoși, iar femeile nu. Ei se implică în discriminarea de gen”, a spus Jackman.
Pe lângă cele 19 femei și copii acoperiți de acest acord, ar putea exista încă două duzini de canadieni în lagăre și închisori din Siria. Majoritatea sunt copii, dar printre deținuți sunt cel puțin patru bărbați. Guvernul suspectează că deținuții ar putea avea legături cu ISIS, dar nu a prezentat nicio dovadă. Greenspon spune că ar trebui să fie aduși cu toții înapoi în Canada.
„Prim-ministrul a spus celebru că un canadian este un canadian este un canadian. Aceștia sunt bărbați, femei și copii canadieni, niciunul dintre ei nu a fost acuzat de vreo infracțiune. Au fost ținuți ilegal în lagăre de detenție și închisori de ani de zile. Și poziția noastră a fost întotdeauna că este responsabilitatea guvernului canadian să-i aducă acasă”.
De ani de zile, s-au făcut apeluri pentru repatrierea familiilor canadiene care trăiesc în aceste lagăre de prizonieri din Siria, dar presupusele legături cu ISIS au provocat ezitare guvernului.
Repatrierea acestor șase femei și 13 copii este posibilă datorită unei politici instituite în 2021, a spus West.
„În acea politică, dacă ar exista o schimbare fundamentală a circumstanțelor, guvernul ar trebui să reconsidere punctul de plecare, care nu era repatrierea”, a explicat el. „Am aflat în decembrie că li s-a întâmplat acestor femei și copii. Și în conformitate cu această politică, există șase factori pe care guvernul i-ar lua în considerare în luarea deciziei finale cu privire la extinderea sau nu a ceea ce ei numesc asistență consulară extraordinară”.
Factorii au fost „cântărit în favoarea repatrierii” pentru aceste șase femei și 13 copii, în parte din cauza condițiilor cu care se confruntau în Siria și în parte pentru că puținele repatrieri din 2021 s-au făcut fără incidente de securitate, a spus West.
Încă trei femei canadiene și patru copii au fost repatriați din 2021. Femeile au fost acuzate de infracțiuni sau plasate sub obligație de pace și monitorizate de autorități de la întoarcerea lor.
„Am văzut întoarceri repetate de succes, fără incidente de securitate, ale personalului consular și ale oficialilor de securitate care au returnat acești oameni, nu numai în Canada, dar am văzut și o serie de alte țări care au rezistat mult timp repatrierii, Statele Unite, Regatul Unit. iar Australia și-a repatriat recent și cetățenii”, a spus el.
El a menționat că comunitatea internațională, inclusiv Human Rights Watch și Organizația Națiunilor Unite, s-au aplecat pe Canada să „înceapă să facă parte din soluție atunci când vine vorba de deținuții ISIS, mai degrabă decât să continue să contribuie la această problemă”.
Dacă canadienii reținuți în Siria au comis crime, acesta nu este un motiv pentru a-i lăsa să lânceze în aceste lagăre de prizonieri, a spus West.
El crede că ar putea fi urmăriți penal pentru anumite infracțiuni, adăugând că există „unele dovezi” că au călătorit „pentru a participa cu ISIS și că în sine este o crimă”.
Dar nu este „dreptate” să eviți problema neaducându-i acasă.
„Dacă credem că ei au continuat să comită acte de terorism în numele ISIS, aceasta este responsabilitatea noastră și, de fapt, ne-am angajat să facem acest lucru într-o varietate de documente internaționale, să îi judecăm pentru crimele lor, să le punem pe picioare. proces și trageți-i la răspundere pentru ceea ce au făcut”, a spus el.
„Dar ținerea lor pe termen nelimitat fără proces nu face dreptate victimelor. Singura modalitate de a face acest lucru corect este să-i repatriezi și să îi judeci aici, în Canada.
Sursa: worldnewsera.com
